Orice asemanare cu realitatea este total intamplatoare!!!!
Calcul pentru marire de salariu:
Dupa multi ani de serviciu, un om realizeaza ca nu a fost promovat,
nu a fost transferat, nu i s-a marit salariul, nu i s-au dat prime si ca
compania nu face nimic în acest sens. Deci omul s-a decis ca intr-o
dimineata, sa mearga la managerul direct, iar dupa schimbul de
amabilitati, a inceput sa-i mentioneze sefului, observatiile sale.
SEFUL, uitandu-se la el, a ras si l-a rugat sa ia loc spunand:
- Prietene, dar tu nu ai lucrat in compania asta nici macar o zi!
Omul a fost surprins sa auda aceasta dar seful a continuat sa explice:
- Cate zile sunt intr-un an?
- 365 zile iar o data la 4 ani sunt 366 zile.
- Cate ore are 1 zi?
- 24 ore.
- Cate ore muncesti pe zi?
- 8 ore/zi (de la ora 8.00 la 16.00).
- Asa, deci cat la % dintr-o zi muncesti?
Angajatul face calculele si zice:
- 8 ore/24ore = 1/3 dintr-o zi (adica 33,3%).
- Foarte bine, deci cat reprezinta 1/3 dintr-un an?
- 122 (1/3 x 366 zile=122 zile)
- Vii la Lucru in week-enduri?
- Nu dle.
- Cate zile de week-end sunt intr-un an ?
- 52 Sambete si 52 Duminici, in total 104 zile week-end.
- Merci. Daca eliminam din cele 122 zile cele 104 zile week-end, cate zile raman ?
- 18 zile.
- OK! De obicei, in fiecare an ai circa 3 saptamani de Concediu de
Odihna. Acum, elimina cele 15 zile din cele 18 zile ramase. Cate zile
mai raman ?
- 3 zile.
- Lucrezi de Anul Nou, Paste si Craciun ?
- Nu, domnule.
- Bun. Elimina cele 3 zile de Sarbatoare din zilele ramase. Cate zile mai raman ?
- Niciuna dle.
- Pai… Ce mai doresti?
- Am inteles dle. Va multumesc dle. pentru toti banii care mi-i oferiti. Imi pare rau, ca am incercat sa fur de la companie!
Monday, April 16, 2012
Sunt un pacatos, parinte!
SUNT UN PĂCĂTOS, PĂRINTE!
de I. Minulescu
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Şi se roagă: – Fie-ţi milă
De un suflet păcătos!
Chiar în săptămâna mare
Când tot omul e smerit
Şi posteşte cu-ndurare,
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? Întreabă popa
- Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului şi hopa
În grădină c’o muiere!
- Vai de mine, vai de mine…
Greu păcat ai săvârşit…
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.
- Nu pot, a răspuns Arvinte
Să-mi fac chinul şi mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte
Că mă bate Dumnezeu!
… Era’naltă şi frumoasă,
Părul blond şi ochi de jar,
Gură dulce, voluptoasă,
Dinţii de mărgăritar…
- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smârdan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăzneşte chiar acum!
… Şi-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit…
- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea uşoară ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar şi viaţa,
Însă nu pot s-o divulg!
… Durdulie, ‘mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în braţe-odată,
Ai simţit în vine foc!
- Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care şade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun!
O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!
- Bine, du-te, meditează,
Şi vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
- Sărut dreapta! Şi s-a dus.
Ajungând în colţ, ca vintu’
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care ntreaba: – Ei, Prea Sfântul
De păcat te-a dezlegat?
- Încă nu! Răspunse Arvinte
Foarte vesel şi vioi,
Dar aflai de la Părinte
Încă trei adrese noi!
de I. Minulescu
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Şi se roagă: – Fie-ţi milă
De un suflet păcătos!
Chiar în săptămâna mare
Când tot omul e smerit
Şi posteşte cu-ndurare,
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? Întreabă popa
- Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului şi hopa
În grădină c’o muiere!
- Vai de mine, vai de mine…
Greu păcat ai săvârşit…
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.
- Nu pot, a răspuns Arvinte
Să-mi fac chinul şi mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte
Că mă bate Dumnezeu!
… Era’naltă şi frumoasă,
Părul blond şi ochi de jar,
Gură dulce, voluptoasă,
Dinţii de mărgăritar…
- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smârdan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăzneşte chiar acum!
… Şi-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit…
- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea uşoară ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar şi viaţa,
Însă nu pot s-o divulg!
… Durdulie, ‘mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în braţe-odată,
Ai simţit în vine foc!
- Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care şade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun!
O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!
- Bine, du-te, meditează,
Şi vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
- Sărut dreapta! Şi s-a dus.
Ajungând în colţ, ca vintu’
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care ntreaba: – Ei, Prea Sfântul
De păcat te-a dezlegat?
- Încă nu! Răspunse Arvinte
Foarte vesel şi vioi,
Dar aflai de la Părinte
Încă trei adrese noi!
Diferente de mentalitate
Reprezentanții mai multor națiuni se întâlnesc într-un restaurant.
Toți au cerut câte un pahar de vin, dar când au adus vinul, în fiecare
pahar era o muscă.
Neamțul a cerut alt vin în același pahar.
Englezul a cerut vin nou în pahar nou.
Finlandezul a scos musca și a băut vinul.
Rusul a băut vinul cu tot cu mușca.
Chinezul a mâncat musca, dar nu a băut vinul.
Evreul a prins mușca și a vândut-o chinezului.
Românul a băut trei sferturi de pahar și a cerut să-i fie schimbat.
Norvegianul a prins musca și s-a dus la pescuit.
Irlandezul a mărunțit musca și i-a trimis paharul englezului.
Americanul a inceput proces impotriva restaurantului si a cerut 5 mil dolari daune morale.
Scotianul a prins musca de gat si a zis: Chiar acum sa scuipi tot ce ai baut
Neamțul a cerut alt vin în același pahar.
Englezul a cerut vin nou în pahar nou.
Finlandezul a scos musca și a băut vinul.
Rusul a băut vinul cu tot cu mușca.
Chinezul a mâncat musca, dar nu a băut vinul.
Evreul a prins mușca și a vândut-o chinezului.
Românul a băut trei sferturi de pahar și a cerut să-i fie schimbat.
Norvegianul a prins musca și s-a dus la pescuit.
Irlandezul a mărunțit musca și i-a trimis paharul englezului.
Americanul a inceput proces impotriva restaurantului si a cerut 5 mil dolari daune morale.
Scotianul a prins musca de gat si a zis: Chiar acum sa scuipi tot ce ai baut
Hidromel
Mead a beverage is fermented on the basis of honey and water , is generally used in their production, an aspect ratio of one part of honey by two of water , but may vary depending on the recipe and the production area. Consumed since ancient times, its manufacture is prior to the wine and certainly to that of beer .
Besides being consumed in Ancient Rome and Greece, other ancient cultures that consume this drink were the Celts , the Saxons and Vikings . He was also known consumption of a similar drink by the Mayans .
Celei care minte - Ion Minulescu
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!
Dilema
Dilema
de Radu Pietreanu
Să-mi iau nevastă ?! să-mi iau amantă?!
Amanta nu mă ia la zor
Dacă fumez în dormitor.
Iar dacă vin la dansa beat
Se bucură, că-s bun la pat.
Amanta nu mă face prost.
Şi nu mă-ntreabă unde-am fost.
Şi nu face pe aroganta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta dacă-mi este greu
Şade mereu la capul meu.
Şi îmi găteşte zi de zi.
Şi are grijă de copii.
Nevasta este doar a mea
N-o foloseşte cine vrea.
Şi nu face nicicînd pe proasta
Deci… avantaj NEVASTA !
Amanta are-un stil complex
Şi ştie totul despre sex.
N-are migrene cînd o vreau
Şi orice-i fac nu zice ”Au!”
Amanta-i ca şi sclava mea
Şi orişiunde ies cu ea
Nu face pe interesanta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta ţine banii mei
Şi cheltuie puţin din ei.
Dacă-s bîrfit sau înjurat
Îmi ţine partea imediat.
Nevasta-i echilibrul meu.
Repară tot ce mai stric eu
WC-ul, uşa sau fereastra.
Deci… avantaj NEVASTA !”
Vai, cît de fericit aş fi
O lege nouă de-ar veni
De soaţă să nu divorţez
Dar şi amanta s-o păstrez.
Să stau cu ambele femei.
Sa jucăm seara … Remi-n trei
Dar…
Cu două soacre m-ar lua dracu…
Deci !
Avantaj…..BURLACUL !
de Radu Pietreanu
Să-mi iau nevastă ?! să-mi iau amantă?!
Amanta nu mă ia la zor
Dacă fumez în dormitor.
Iar dacă vin la dansa beat
Se bucură, că-s bun la pat.
Amanta nu mă face prost.
Şi nu mă-ntreabă unde-am fost.
Şi nu face pe aroganta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta dacă-mi este greu
Şade mereu la capul meu.
Şi îmi găteşte zi de zi.
Şi are grijă de copii.
Nevasta este doar a mea
N-o foloseşte cine vrea.
Şi nu face nicicînd pe proasta
Deci… avantaj NEVASTA !
Amanta are-un stil complex
Şi ştie totul despre sex.
N-are migrene cînd o vreau
Şi orice-i fac nu zice ”Au!”
Amanta-i ca şi sclava mea
Şi orişiunde ies cu ea
Nu face pe interesanta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta ţine banii mei
Şi cheltuie puţin din ei.
Dacă-s bîrfit sau înjurat
Îmi ţine partea imediat.
Nevasta-i echilibrul meu.
Repară tot ce mai stric eu
WC-ul, uşa sau fereastra.
Deci… avantaj NEVASTA !”
Vai, cît de fericit aş fi
O lege nouă de-ar veni
De soaţă să nu divorţez
Dar şi amanta s-o păstrez.
Să stau cu ambele femei.
Sa jucăm seara … Remi-n trei
Dar…
Cu două soacre m-ar lua dracu…
Deci !
Avantaj…..BURLACUL !
Invisible Mercedes
<iframe width="480" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/ZIGzpi9lCck" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Poezie ardelenească
MĂRTURISIRE…
Apoi, dragă Mărioară,
Am tot stat şi m-am gîndit:
Io, duminică, pe seară,
Vin cu tata în peţit!
…- Înainte de-a mă cere,
Musai, dragu’ meu, să-ţi zic
Că nu-s fată, mi-s muiere…
Nu vreu rostu’ să ţi-l stric!
S-o-ntîmplat la vremea sapei,
Noaptea, cînd veneam din Ştei.
Coboram pe firul apei,
Cînd m-am pomenit cu trei…
M-au ajuns la Fundătură,
Şi m-au dezbrăcat pe loc,
Şi mi-au pus năframa-n gură,
Şi tăţi tri ‘şi bătură joc…
- Numa’ spune-mi-i degrabă,
Că pe tăţi îi trag prin şiş!
- Păi nu-i ştiu, Ioane dragă,
Era noapte, n-auzişi?…
O umblat şi bietu’ tata,
(Şi tu ştii că el nu bea),
Ba-ntr-o crîşma, ba în alta,
Doar de o afla ceva…
Zile au trecut destule,
Si nimica n-o aflat…
Da’ io zic că, după scule,
Nu-s de pe la noi din sat..!!!
Apoi, dragă Mărioară,
Am tot stat şi m-am gîndit:
Io, duminică, pe seară,
Vin cu tata în peţit!
…- Înainte de-a mă cere,
Musai, dragu’ meu, să-ţi zic
Că nu-s fată, mi-s muiere…
Nu vreu rostu’ să ţi-l stric!
S-o-ntîmplat la vremea sapei,
Noaptea, cînd veneam din Ştei.
Coboram pe firul apei,
Cînd m-am pomenit cu trei…
M-au ajuns la Fundătură,
Şi m-au dezbrăcat pe loc,
Şi mi-au pus năframa-n gură,
Şi tăţi tri ‘şi bătură joc…
- Numa’ spune-mi-i degrabă,
Că pe tăţi îi trag prin şiş!
- Păi nu-i ştiu, Ioane dragă,
Era noapte, n-auzişi?…
O umblat şi bietu’ tata,
(Şi tu ştii că el nu bea),
Ba-ntr-o crîşma, ba în alta,
Doar de o afla ceva…
Zile au trecut destule,
Si nimica n-o aflat…
Da’ io zic că, după scule,
Nu-s de pe la noi din sat..!!!
Pot calling the kettle black
The phrase "The pot calling the kettle black" is an idiom used to accuse a person guilty of the very thing of which they accuse another. This may or may not be hypocritical or a contradiction.
Succubus
In folklore traced back to medieval legend, a succubus (plural succubi) is a female demon appearing in dreams who takes the form of a human woman in order to seduce men, usually through sexual intercourse. The male counterpart is the incubus. Religious traditions hold that repeated intercourse with a succubus may result in the deterioration of health or even death.
Amish
The Amish (play /ˈɑːmɪʃ/ AH-mish; Pennsylvania Dutch: Amisch, German: Amische), sometimes referred to as Amish Mennonites, are a group of Christian church fellowships that form a subgroup of the Mennonite churches. The Amish are known for simple living, plain dress, and reluctance to adopt many conveniences of modern technology.
Interesant...
un intelept indian isi intreaba intr-o zi discipolii de ce doua persoane, atunci cand se cearta, respectul de sinesimt nevoia sa tipe unul la altul, desi sunt foarte aproape in spatiu unul de altul. Discipolii nu pot raspunde, nu isi pot explica : poate ca sunt nervosi – dar poti arata ca esti nervos vorbind normal! Iar inteleptul le spune: „cei doi tipa pentru ca, in timp ce se cearta, sufletele lor nu se mai cunosc, se departeaza unul de altul…si simt nevoia sa tipe pentru a fi auziti, intelesi de catre celalalt! De aceea, in cuplurile in care cei doi sunt indragostiti si sufletele lor sunt mai apropiate decat oricand, nu se tipa, nici macar nu se simte uneori nevoia sa se vorbeasca… soaptele tandre si privirile sunt de ajuns pentru sufletele care se cunosc…
Subscribe to:
Posts (Atom)