Orice asemanare cu realitatea este total intamplatoare!!!!
Calcul pentru marire de salariu:
Dupa multi ani de serviciu, un om realizeaza ca nu a fost promovat,
nu a fost transferat, nu i s-a marit salariul, nu i s-au dat prime si ca
compania nu face nimic în acest sens. Deci omul s-a decis ca intr-o
dimineata, sa mearga la managerul direct, iar dupa schimbul de
amabilitati, a inceput sa-i mentioneze sefului, observatiile sale.
SEFUL, uitandu-se la el, a ras si l-a rugat sa ia loc spunand:
- Prietene, dar tu nu ai lucrat in compania asta nici macar o zi!
Omul a fost surprins sa auda aceasta dar seful a continuat sa explice:
- Cate zile sunt intr-un an?
- 365 zile iar o data la 4 ani sunt 366 zile.
- Cate ore are 1 zi?
- 24 ore.
- Cate ore muncesti pe zi?
- 8 ore/zi (de la ora 8.00 la 16.00).
- Asa, deci cat la % dintr-o zi muncesti?
Angajatul face calculele si zice:
- 8 ore/24ore = 1/3 dintr-o zi (adica 33,3%).
- Foarte bine, deci cat reprezinta 1/3 dintr-un an?
- 122 (1/3 x 366 zile=122 zile)
- Vii la Lucru in week-enduri?
- Nu dle.
- Cate zile de week-end sunt intr-un an ?
- 52 Sambete si 52 Duminici, in total 104 zile week-end.
- Merci. Daca eliminam din cele 122 zile cele 104 zile week-end, cate zile raman ?
- 18 zile.
- OK! De obicei, in fiecare an ai circa 3 saptamani de Concediu de
Odihna. Acum, elimina cele 15 zile din cele 18 zile ramase. Cate zile
mai raman ?
- 3 zile.
- Lucrezi de Anul Nou, Paste si Craciun ?
- Nu, domnule.
- Bun. Elimina cele 3 zile de Sarbatoare din zilele ramase. Cate zile mai raman ?
- Niciuna dle.
- Pai… Ce mai doresti?
- Am inteles dle. Va multumesc dle. pentru toti banii care mi-i oferiti. Imi pare rau, ca am incercat sa fur de la companie!
Monday, April 16, 2012
Sunt un pacatos, parinte!
SUNT UN PĂCĂTOS, PĂRINTE!
de I. Minulescu
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Şi se roagă: – Fie-ţi milă
De un suflet păcătos!
Chiar în săptămâna mare
Când tot omul e smerit
Şi posteşte cu-ndurare,
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? Întreabă popa
- Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului şi hopa
În grădină c’o muiere!
- Vai de mine, vai de mine…
Greu păcat ai săvârşit…
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.
- Nu pot, a răspuns Arvinte
Să-mi fac chinul şi mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte
Că mă bate Dumnezeu!
… Era’naltă şi frumoasă,
Părul blond şi ochi de jar,
Gură dulce, voluptoasă,
Dinţii de mărgăritar…
- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smârdan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăzneşte chiar acum!
… Şi-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit…
- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea uşoară ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar şi viaţa,
Însă nu pot s-o divulg!
… Durdulie, ‘mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în braţe-odată,
Ai simţit în vine foc!
- Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care şade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun!
O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!
- Bine, du-te, meditează,
Şi vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
- Sărut dreapta! Şi s-a dus.
Ajungând în colţ, ca vintu’
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care ntreaba: – Ei, Prea Sfântul
De păcat te-a dezlegat?
- Încă nu! Răspunse Arvinte
Foarte vesel şi vioi,
Dar aflai de la Părinte
Încă trei adrese noi!
de I. Minulescu
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Şi se roagă: – Fie-ţi milă
De un suflet păcătos!
Chiar în săptămâna mare
Când tot omul e smerit
Şi posteşte cu-ndurare,
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? Întreabă popa
- Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului şi hopa
În grădină c’o muiere!
- Vai de mine, vai de mine…
Greu păcat ai săvârşit…
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.
- Nu pot, a răspuns Arvinte
Să-mi fac chinul şi mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte
Că mă bate Dumnezeu!
… Era’naltă şi frumoasă,
Părul blond şi ochi de jar,
Gură dulce, voluptoasă,
Dinţii de mărgăritar…
- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smârdan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăzneşte chiar acum!
… Şi-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit…
- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea uşoară ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar şi viaţa,
Însă nu pot s-o divulg!
… Durdulie, ‘mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în braţe-odată,
Ai simţit în vine foc!
- Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care şade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun!
O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!
- Bine, du-te, meditează,
Şi vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
- Sărut dreapta! Şi s-a dus.
Ajungând în colţ, ca vintu’
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care ntreaba: – Ei, Prea Sfântul
De păcat te-a dezlegat?
- Încă nu! Răspunse Arvinte
Foarte vesel şi vioi,
Dar aflai de la Părinte
Încă trei adrese noi!
Diferente de mentalitate
Reprezentanții mai multor națiuni se întâlnesc într-un restaurant.
Toți au cerut câte un pahar de vin, dar când au adus vinul, în fiecare
pahar era o muscă.
Neamțul a cerut alt vin în același pahar.
Englezul a cerut vin nou în pahar nou.
Finlandezul a scos musca și a băut vinul.
Rusul a băut vinul cu tot cu mușca.
Chinezul a mâncat musca, dar nu a băut vinul.
Evreul a prins mușca și a vândut-o chinezului.
Românul a băut trei sferturi de pahar și a cerut să-i fie schimbat.
Norvegianul a prins musca și s-a dus la pescuit.
Irlandezul a mărunțit musca și i-a trimis paharul englezului.
Americanul a inceput proces impotriva restaurantului si a cerut 5 mil dolari daune morale.
Scotianul a prins musca de gat si a zis: Chiar acum sa scuipi tot ce ai baut
Neamțul a cerut alt vin în același pahar.
Englezul a cerut vin nou în pahar nou.
Finlandezul a scos musca și a băut vinul.
Rusul a băut vinul cu tot cu mușca.
Chinezul a mâncat musca, dar nu a băut vinul.
Evreul a prins mușca și a vândut-o chinezului.
Românul a băut trei sferturi de pahar și a cerut să-i fie schimbat.
Norvegianul a prins musca și s-a dus la pescuit.
Irlandezul a mărunțit musca și i-a trimis paharul englezului.
Americanul a inceput proces impotriva restaurantului si a cerut 5 mil dolari daune morale.
Scotianul a prins musca de gat si a zis: Chiar acum sa scuipi tot ce ai baut
Hidromel
Mead a beverage is fermented on the basis of honey and water , is generally used in their production, an aspect ratio of one part of honey by two of water , but may vary depending on the recipe and the production area. Consumed since ancient times, its manufacture is prior to the wine and certainly to that of beer .
Besides being consumed in Ancient Rome and Greece, other ancient cultures that consume this drink were the Celts , the Saxons and Vikings . He was also known consumption of a similar drink by the Mayans .
Celei care minte - Ion Minulescu
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...
Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!
Dilema
Dilema
de Radu Pietreanu
Să-mi iau nevastă ?! să-mi iau amantă?!
Amanta nu mă ia la zor
Dacă fumez în dormitor.
Iar dacă vin la dansa beat
Se bucură, că-s bun la pat.
Amanta nu mă face prost.
Şi nu mă-ntreabă unde-am fost.
Şi nu face pe aroganta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta dacă-mi este greu
Şade mereu la capul meu.
Şi îmi găteşte zi de zi.
Şi are grijă de copii.
Nevasta este doar a mea
N-o foloseşte cine vrea.
Şi nu face nicicînd pe proasta
Deci… avantaj NEVASTA !
Amanta are-un stil complex
Şi ştie totul despre sex.
N-are migrene cînd o vreau
Şi orice-i fac nu zice ”Au!”
Amanta-i ca şi sclava mea
Şi orişiunde ies cu ea
Nu face pe interesanta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta ţine banii mei
Şi cheltuie puţin din ei.
Dacă-s bîrfit sau înjurat
Îmi ţine partea imediat.
Nevasta-i echilibrul meu.
Repară tot ce mai stric eu
WC-ul, uşa sau fereastra.
Deci… avantaj NEVASTA !”
Vai, cît de fericit aş fi
O lege nouă de-ar veni
De soaţă să nu divorţez
Dar şi amanta s-o păstrez.
Să stau cu ambele femei.
Sa jucăm seara … Remi-n trei
Dar…
Cu două soacre m-ar lua dracu…
Deci !
Avantaj…..BURLACUL !
de Radu Pietreanu
Să-mi iau nevastă ?! să-mi iau amantă?!
Amanta nu mă ia la zor
Dacă fumez în dormitor.
Iar dacă vin la dansa beat
Se bucură, că-s bun la pat.
Amanta nu mă face prost.
Şi nu mă-ntreabă unde-am fost.
Şi nu face pe aroganta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta dacă-mi este greu
Şade mereu la capul meu.
Şi îmi găteşte zi de zi.
Şi are grijă de copii.
Nevasta este doar a mea
N-o foloseşte cine vrea.
Şi nu face nicicînd pe proasta
Deci… avantaj NEVASTA !
Amanta are-un stil complex
Şi ştie totul despre sex.
N-are migrene cînd o vreau
Şi orice-i fac nu zice ”Au!”
Amanta-i ca şi sclava mea
Şi orişiunde ies cu ea
Nu face pe interesanta.
Deci… avantaj AMANTA !
Nevasta ţine banii mei
Şi cheltuie puţin din ei.
Dacă-s bîrfit sau înjurat
Îmi ţine partea imediat.
Nevasta-i echilibrul meu.
Repară tot ce mai stric eu
WC-ul, uşa sau fereastra.
Deci… avantaj NEVASTA !”
Vai, cît de fericit aş fi
O lege nouă de-ar veni
De soaţă să nu divorţez
Dar şi amanta s-o păstrez.
Să stau cu ambele femei.
Sa jucăm seara … Remi-n trei
Dar…
Cu două soacre m-ar lua dracu…
Deci !
Avantaj…..BURLACUL !
Invisible Mercedes
<iframe width="480" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/ZIGzpi9lCck" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Poezie ardelenească
MĂRTURISIRE…
Apoi, dragă Mărioară,
Am tot stat şi m-am gîndit:
Io, duminică, pe seară,
Vin cu tata în peţit!
…- Înainte de-a mă cere,
Musai, dragu’ meu, să-ţi zic
Că nu-s fată, mi-s muiere…
Nu vreu rostu’ să ţi-l stric!
S-o-ntîmplat la vremea sapei,
Noaptea, cînd veneam din Ştei.
Coboram pe firul apei,
Cînd m-am pomenit cu trei…
M-au ajuns la Fundătură,
Şi m-au dezbrăcat pe loc,
Şi mi-au pus năframa-n gură,
Şi tăţi tri ‘şi bătură joc…
- Numa’ spune-mi-i degrabă,
Că pe tăţi îi trag prin şiş!
- Păi nu-i ştiu, Ioane dragă,
Era noapte, n-auzişi?…
O umblat şi bietu’ tata,
(Şi tu ştii că el nu bea),
Ba-ntr-o crîşma, ba în alta,
Doar de o afla ceva…
Zile au trecut destule,
Si nimica n-o aflat…
Da’ io zic că, după scule,
Nu-s de pe la noi din sat..!!!
Apoi, dragă Mărioară,
Am tot stat şi m-am gîndit:
Io, duminică, pe seară,
Vin cu tata în peţit!
…- Înainte de-a mă cere,
Musai, dragu’ meu, să-ţi zic
Că nu-s fată, mi-s muiere…
Nu vreu rostu’ să ţi-l stric!
S-o-ntîmplat la vremea sapei,
Noaptea, cînd veneam din Ştei.
Coboram pe firul apei,
Cînd m-am pomenit cu trei…
M-au ajuns la Fundătură,
Şi m-au dezbrăcat pe loc,
Şi mi-au pus năframa-n gură,
Şi tăţi tri ‘şi bătură joc…
- Numa’ spune-mi-i degrabă,
Că pe tăţi îi trag prin şiş!
- Păi nu-i ştiu, Ioane dragă,
Era noapte, n-auzişi?…
O umblat şi bietu’ tata,
(Şi tu ştii că el nu bea),
Ba-ntr-o crîşma, ba în alta,
Doar de o afla ceva…
Zile au trecut destule,
Si nimica n-o aflat…
Da’ io zic că, după scule,
Nu-s de pe la noi din sat..!!!
Pot calling the kettle black
The phrase "The pot calling the kettle black" is an idiom used to accuse a person guilty of the very thing of which they accuse another. This may or may not be hypocritical or a contradiction.
Subscribe to:
Posts (Atom)